Cercetările efectuate în faza 1 / 2009 au vizat realizarea obiectivelor prevăzute în derularea proiectului pe baza activităţilor planificate, care s-au desfăşurat în staţionarele ecologice viticole din principalele podgorii din partea de nord-est a României.Activităţile şi rezultatele obţinute s-au concretizat prin următoarele:

Încălzirea generală a climatului a dereglat evoluţia factorilor naturali în cadrul ecosistemelor viticole: verile au devenit tot mai toride şi secetoase, toamnele mai lungi, iernile mai scurte şi rareori excesive, perioadele de secetă tot mai frecvente, iar cele umede excesiv de ploioase.

Urmările pentru viţa de vie sunt evidente: s-a prelungit vegetaţia şi viţele intră tot mai slab pregătite în iarnă;căldurile mari din luna august şi prima parte a lunii septembrie, "ard" strugurii şi blochează acumularea zaharurilor, maturarea strugurilor făcându-se "forţat", strugurii sunt sărăciţi de componentele naturale care dau calitatea vinurilor (arome primare, polifenoli, hidroxiacizi etc.).

Modificarea compoziţiei spectrale a luminii, în favoarea radiaţiilor U.V. mult mai agresive pentru viţa de vie; consecinţele, blocarea mecanismelor enzimatice de formare a compuşilor polifenolici în boabele strugurilor. A crescut concentraţia CO₂ în atmosferă cu circa 30%, ajungând la 350 ppm (în volume) faţă de 270 ppm cât reprezenta în 1958 şi probabil se va dubla pânâ în anul 2050; consecinţele, creşterea suprafeţei foliare la viţa de vie şi slăbirea rezistenţei la secetă.

Caracteristicile climatului din România sunt date de poziţia sa geografică şi de circulaţia aerului din atmosfera terestră. Datorită poziţiei sale geografice, la zona de întrepătrundere a maselor de aer tropical, cu cel de origine polară, climatul din România se situează sub influenţa directă a marilor sisteme barice care acţionează în Europa:

Relieful specific României şi mai ales prezenţa munţilor Carpaţi, cu altitudini ce depăşesc 2500 m, fac ca influenţa acestor centrii de presiune barică să aibă un caracter sectorial asupra climatului din România. De aceea, zone de nord-est a României, aflată mai ales sub acţiunea anticiclonului Siberian, este caracterizată prin ierni aspre, cu temperaturi negative care coaboră uneori până sub limita de rezistenţă a viţei de vie şi veri călduroase, lipsite de precipitaţii, sau uneori excesiv de ploioase.

Viţa de vie este o plantă a cărui ciclu de viaţă este unul din cele mai lungi, dintre plantele cultivate. De aceea modificările climatice, afectează mai profund biologia soiurilor. O altă particularitate, constă în faptul că viţa este capabilă să furnizeze produse foarte diferite unele de altele, datorită multitudinii soiurilor care se cultivă, diferenţe care se menţin de la un an la altul.

Încălzirea globală a climatului a produs multe dereglări în ecosistemele viticole, soiurile de viţă de vie fiind nevoite să-şi modifice desfăşurarea ciclului anual de vegetaţie, cu consecinţe de cele mai multe ori negative pentru calitatea şi cantitatea producţiei de struguri, inclusiv a vinurilor rezultate.

Zona viticolă de NE a Moldovei situată între coordonatele geografice de 46⁰31’ - 47⁰35’ latitudine nordică şi 27⁰28’ - 27⁰36’ logitudine estică se caracterizează printr-un climat temperat continental de silvostepă, cu ierni aspre, veri călduroase şi secetoase. Indicatorii ecologici, sunt următorii: durata perioadei de vegetaţie 170–180 zile; tempetura medie anuală 9,3–9,6°C; bilanţul termic global 3700-3800°C; bilanţul termic activ 3200–3250°C; bilanţul termic util 1400-1450°C; insolaţia reală 1450–1500 ore; suma precipitaţiilor anuale 530–550 mm, din care în perioada de vegetaţie 350 mm. Valorile temperaturile minime absolute din timpul iernii din ultimii 10 au fost de –23,5⁰C/17.XII.2004 şi –26,4⁰C/18.II.2006.

În general, asistăm la o creştere a nivelelor termice, accentuarea deficitelor de precipitaţii şi prelungire a perioadei de vegetaţie, în cadrul ecosistemelor viticole. Din analiza ecosistemelor viticole luate în studiu, s-au constatat următoarele: încălzirea globală a climatului s-a produs cu +0,2 - 1⁰C, bilaţul termic activ pentru viţa de vie a crescut cu +111,9-191⁰C, insolaţia reală s-a prelungit cu +33,3 - 74,5 ore, valoarea indicelui Huglin a crescut cu +135-206, deficitul de precipitaţii s-a accentuat, ajungându-se la –12,1 - 77,3 litri de apă/m².

Deşi viţa de vie consumă cantităţi mari de apă, în ani secetoşi suferă mai puţin decât plantele anuale, datorită sistemului radicular care exploarează un volum mare de sol din straturile adânci, unde există o rezervă mare de apă.Pe de altă parte, frunzele viţei de vie se caracterizează printr-o forţă foarte mare de sucţiune a apei din sol (17,2-25,8 atmosfere).

Totuşi, seceta prelungită afectează plantaţiile de viţă de vie din zona de nord-est a Moldovei. Efectele sunt următoarele: vigoarea slabă a butucilor, concretizată prin coarde subţiri şi insuficient maturate, la majoritatea soiurilor; producţia mai mică, strugurii rămân mici cu boabe mărunte; acumularea zaharurilor se blochează, iar în plantaţii mulţi butuci se usucă.

Perturbările survenite în desfăşurarea fenofazelor de vegetaţie la soiurile de viţă de vie pentru struguri de vin cultivate în partea de nord-est a României indică: prelungirea perioadei de vegetaţie, cu circa 2 săptămâni; declanşarea fenofazei înfloritului într-un interval de timp mai scurt, de la intrarea viţelor în vegetaţie, 42-56 zile; intrarea forţată a strugurilor în perioada de maturare, de la înflorit şi până la maturarea deplină nu durează mai mult de 97-120 zile.

Consecinţele economice rezultate sunt următoarele: producţii inconstante de struguri de la un an la altul; acumulări de zaharuri mai mici în struguri, din cauza secetei pedologice care blochează afluxul de zaharuri din frunze, iar strugurii sunt mai săraci în compuşi chimici care asigură calitatea vinurilor (polifenoli, arome primare), fapt ce are repercusiuni negative asupra calităţii produselor obţinute.

Fondurile alocate au fost utilizate pentru retribuirea personalului din cadrul echipei de cercetare, deplasări, documentare, cheltuieli materiale, valorificarea rezultatelor cercetării şi regie, în concordanţă cu prevederile din Devizul de cheltuieli.