Evaluarea rezultatelor

Spatiul rural in general, si cel montan si premontan, in special, reprezinta un univers relativ autonom al carui analiza trebuie efectuata prin doua modalitati distincte:

• analiza din exteriorul spatiului rural;
• analiza din interiorul spatiului rural.

Metodele alese pentru a fi utilizate in stabilirea strategiilor de promovare a agroturismului si turismului rural in bazinele hidrografice ale raurilor Slanic, Oituz si Casin – judetul Bacau, in vederea dezvoltarii rurale durabile, au fost selectate in urma consultarii unei vaste bibliografii in domeniu.

Prezentam metodele alese pentru realizarea studiului:

1. Monografia statistica;
2. Ancheta selectiva;
3. Rapoartele statistice;
4. Inregistrarile periodice;
5. Ancheta pe baza de sondaj;
6. Extrapolarea;
7. Corelatia;
8. Proiectia;
9. Chestionarul.

Au fost luate in considerare 7 criterii, 35 subcriterii si 48 de indicatori, utilizate in caracterizarea spatiului rural la nivelul Uniunii Europene.

Aceste criterii sunt: fizico-geografic, demografic, locuire, echiparea tehnica a localitatii, sociale, ecologia.

Planul de lucru pe ani si etape si detalierea acestuia pe activitati specifice este cuprins in anexa a II-a din cadrul Proiectului ID 1120.

Acest plan a fost intocmit si analizat la inceputul anului 2009 si repartizat pe membrii echipei conform graficului GANTT.

Datele cuprinzand criteriile, subcriteriile si indicatorii au fost cuprinse intr-un formular detaliat pe baza caruia s-a efectuat caracterizarea spatiului rural a celor 5 comune luate in studiu.

Pentru fiecare bazin hidrografic s-a efectuat studiul exploratoriu separat petnru cele trei criterii. Pentru cadrul natural s-a luat in considerare: pozitia geografica; relieful, aspectele climatice, potentialul hidrologic, vegetatia, fauna, flora. Pentru potentialul economic s-au avut in vedere: agentii economici, infrastructura turistica, caile de comunicatii si agricultura. Pentru aspectele sociale: populatia, elementele etnografice si de folclor.

O atentie aparte s-a acordat obiectivelor turistice naturale sau cu caracter antropic (vestigii arheologice, obiective culturale si religioase). Aceasta sectiune cuprinde 22 pagini. In partea finala, in cadrul Activitatii 2.3, este prezentat un raport preliminar privind situatia arealului luat in studiu.

In cadrul acestui obiectiv au fost prevazute activitati privind etapizarea, refacerea necesarului de resurse financiare conform noului buget aprobat, precum si planul deplasarilor in teritoriu privind culegerea de date necesare realizarii proiectului. S-au stabilit si responsabilitatile membrilor echipei, pe cele trei bazine hidrografice in cadrul celor 5 comune.

De asemenea, s-au inaintat doua lucrari stiintifice la Simpozionul International de cercetari agricole desfasurat la Atena – Grecia in perioada 27 august – 1 septembrie 2009 care au fost acceptate si sustinute in vederea publicarii.

In cadrul acestui obiectiv, Directorul de proiect a luat legatura cu responsabilii din cadrul comunelor Oituz, Bogdanesti, Casin, Manastirea Casin si Slanic solicitand printr-o adresa oficiala si obtinand acceptul pentru colaborare prin punerea la dispozitia echipei grantului a unor informatii necesare realizarii grantului.

Tot in cadrul acestui obiectiv s-a stabilit Planul operativ pentru documentare separat pe membrii echipei.

La baza studiului diagnostic s-a folosit fisa de caracterizare cu 48 indicatori. Studiul s-a efectuat separat pe fiecare comuna. Datele prezentat in studiul exploratoriu de la activitatea 2 n-au mai fost repetate aducandu-se unele completari la indicatorii calculati pentru fiecare din cele 7 criterii sau unele aspecte necuprinse in cele doua sectiuni mentionate mai sus.

In partea finala a acestui obiectiv s-au efectuat analize SWOT pentru fiecare dintre cele 5 comune.

S-a facut o inventariere separata a obiectivelor naturale de interes turistic precum si a celor antropice. Inventarierea s-a facut pentru fiecare dintre cele 5 comune, stabilindu-se starea fizica a acestora si precizarea masurilor privind conservarea, reabilitatea sau modernizarea celor care necesita asemenea lucrari.

Raportul stiintific, in extenso, este finalizat, cuprinde 88 pagini si a fost pus la dispozitia Comisiei interne de evaluare.

Realizarea acestui obiectiv a dus la constatarea repartizarii inegale a obiectivelor de primire agroturistica reprezentate de pensiunile agroturistice.

Astfel, daca in bazinul hidrografic Slanic functioneaza 12 pensiuni agroturistice, in bazinul hidrografic Casin nu este infiintata nici o pensiune de acest tip. In bazinul hidrografic Oituz, situatia este intermediara, functionand trei pensiuni agroturistice, un popas si un han agroturistic (in curs de deschidere). In bazinul hidrografic Slanic, pensiunile agroturistice identificate au fost: Liana-Simona; Margareta 1; Rodica Avadanei; Casa alba; Excelsior, Carmen Dumitruc; La barlogul ursului; Montana; Cristal, Alex, Cerbul.

In bazinul hidrografic Oituz, pensiunile identificate sunt Leurdis; Oky si Erica; Margareta 2, alaturi de Popasul Poiana-Sarata si hanul turistic Codreanu (in curs de deschidere).

Descrierea fiecarei pensiuni a fost efectuata pe baza unei fise ce cuprinde 47 de indicatori si 182 caracteristici. Cei 47 de indicatori au fost grupati pe categorii care privesc constructia si anexele; in cadrarea pe margarete, aspecte legate de confort; natura serviciilor; caracteristicile resurselor umane; categoriile de turisti; promovarea etc. Acesti indicatori si caracteristicile lor au stat la baza analizei SWOT care s-a facut separat pentru fiecare bazin in parte, aratandu-se in mod detaliat punctele tari si cele slabe, pe de o parte, cat si oportunitatile si amenintarile pentru activitatea turistica si dezvoltarea rurala durabila.

Studiul a cuprins atat descrierea infrastructurii zonei, cat si analiza SWOT a acestei infrastructuri.

La baza descrierii infrastructurii au stat fisele de analiza specifice fiecarei localitati rezultate din investigatiile directe in teritoriu, precum si datele statistice oficiale din cadrul unitatilor administrative (comune). Investigatiile efectuate au vizat trei grupe de elemente de infrastructura: caile de comunicatii, echiparea tehnica a localitatilor si gospodariilor, precum si infrastructura pentru invatamant, sanatate si cultura.

Din studiul efectuat a rezultat diferentieri importante intre cele trei bazine hidrografice.

Valea Slanicului detine cel mai ridicat nivel de echipare, privind calitatea cailor rutiere, retelele de electricitate, apa, gaz, telefonie fixa si mobila. De asemenea, este net superioara in ce priveste dotarile pentru cultura, sanatate, invatamant, sport. Factorul favorizant l-a reprezentat existenta izvoarelor minerale si a dotarilor balneare. Punctul slab al acestui bazin il reprezinta caracterul infundat al drumului judetean care il strabate. Analiza SWOT efectuata prezinta elementele puternice si neajunsurile infrastructurii acestui bazin.

Valea Oituzului are ca element forte de infrastructura, drumul national 11A – Onesti- Brasov. De asemenea, este bine echipata cu edificii pentru educatie, sanatate. Desi dispune de numeroase izvoare minerale, nu exista dotari cu caracter balnear, iar cele pentru celelalte obiective au caracter precar. Echiparea cu retele electrice si radio-TV este buna. Lipsesc retelele de gaz si partial de apa.

Valea Casinului dispune de cai rutiere modernizate, este bine echipata din punct de vedere al dotarilor pentru invatamant si sanatate. Lipsesc retelele de apa, gaz. Exista o dotare corespunzatoare cu retele de electricitate si radio-TV.

Punctul slab il reprezinta calea rutiera care o strabate ce are caracter infundat.

Suprafata agricola a bazinului raului Oituz este de 7223 ha. Din aceasta suprafata, circa 30% este ocupata de terenul arabil, 36,3% – pasuni naturale, 32,2% – fanete naturale. Viile ocupa 1,5%, iar suprafata ocupata cu livezi este nesemnificativa. Exista insa numerosi pomi razleti, cate 10-15 in fiecare gospodarie, predominand marul. Principalele culturi sunt porumbul boabe – 44,6%; furaje – 37,6%; legumele – 8,3%, cereale paioase – 5,8% si cartoful de toamna – 3,7%.

Dintre animale, se cresc un numar de 1370 bovine, 1200 porcine, 4300 ovine, peste 12000 capete pasari, 480 cabaline, aproape 2000 capete caprine si circa 800 familii albine.

Bazinul raului Casin detine o suprafata agricola de 5322 ha. Din aceasta suprafata, 31,5% reprezinta teren arabil, 25,1% - pasuni naturale, 42,9% fanete naturale. Viile si livezile ocupa suprafete reduse. In total, viile ocupa o suprafata de 19 ha, iar livezile – 4 hectare. Fiecare gospodarie detine un numar de 10-15 pomi fructiferi, in special meri si cate o pergola de vita hibrida.

Dintre suprafetele cultivate, culturile furajere detin ponderea, cu 49,5%, urmate de cultura porumbului boabe, cu 42%. Se mai cultiva legume-5,3%, cartofi si cereale paioase pe suprafete ce nu depasesc, fiecare, 20 ha.

In ce priveste cresterea animalelor, numarul acestora este sub potentialul zonei. Existi circa 1800 cap. bovine, 900 cap. porcine, peste 6000 cap. ovine, 1100 cap.caprine, 700 cai, 15000 pasari si 1500 familii de albine.

Bazinul raului Casin detine o suprafata agricola de 1507 ha. Din aceasta suprafata, numai 10% reprezinta teren arabil, restul fiind ocupata cu pajisti naturale (75% pasuni si 25% fanete). Dintre suprafetele cultivate, porumbul boabe detine 67%, cartoful si plantele de nutret cate 12%, iar legumele – 9%.

In ce priveste crestere animalelor, in zona se cresc 434 capete bovine, 220 cap. porcine, 222 cabaline si 4000 pasari.

In ce priveste celelalte ramuri implicate in dezvoltarea rurala a zonei, predomina unitatile cu caracter comercial in toate cele trei bazine, fiecare localitate avand 3-5 magazine cu marfuri alimentare sau gospodaresti. Alte intreprinderi sunt cele "de service" mecanice sau sociale.

Valea Slanicului detine si activitati cu caracter balnear si turistic. In cele 3 bazine exista cate 1-3 intreprinderi de prelucrare a lemnului, iar pe vaile Slanic si Oituz cate o unitate de exploatare a petrolului.

Investigatiile efectuate au aratat ca in cadrul celor trei bazine hidrografice nu se produc produse cu certificare ecologica, cu exceptia produsului mierea mierea de albine (circa 34 tone). Avand in vedere, sistemul de realizare a produselor vegetale si animale, practic, cu unele exceptii, intreaga productie poate fi considerata a avea caracter ecologic. In cea mai mare parte este destinata autoconsumului.

Au fost organizate saptamanal reuniuni de coordonare cu membrii echipei cu care ocazie s-au facut planuri operative si s-au monitorizat activitatile pentru realizarea proiectului de cercetare.

Au fost organizate saptamanal reuniuni de coordonare cu membrii echipei cu care ocazie s-au facut planuri operative si s-au monitorizat activitatile pentru realizarea proiectului de cercetare.

A existat o permanenta preocupare pentru actiunile de publicare a rezultatelor partiale obtinute. Aceste actiuni s-au concretizat prin participarea la doua simpozioane nationale si publicarea a 7 lucrari cu rezultate partiale ale grantului in reviste indexate in baze de date internationale. Simpozioanele la care s-au prezentat articolele au fost: "Al 2-lea Simpozion International de Cercetare Agricola", organizat de Institutul de Educatie si Cercetare Atena – Grecia, Simpozionul International "Prospects for the 3^rd Millennium Agriculture" – USAMV Cluj-Napoca, "Agricultura ecologica, prioritati si perspective" – USAMV Iasi.