Titlu

Durata desfaşurarii:

Scopul proiectului:

   Proiectul vizeaza implementarea unui program integrat de supraveghere a sanatatii, si cresterea calitatii productiei la taurine prin monitorizarea unei categorii largi de date, starea generala a animalelor examenul clinic, examene paraclinice (ecografic, biochimic sanguin si urinar), examen bacteriologic, virusologic, serologic), parametrii functiei de reproductie, date privind conditiile de adapostire, furajare, productia de lapte si parametrii calitativi ai acestuia, markeri moleculari, actiunile sanitare veterinare efectuate si rezultatul lor.

   Analiza si sinteza tuturor datelor va permite stabilirea unui diagnostic de efectiv, identificarea factorilor de risc pentru sanatate si productie si elaborarea unui plan de actiune pe termen scurt si lung.

Obiectivele proiectului sunt:

   1. Supravegherea starii de sanatate a efectivelor de taurine prin examene clinice si paraclinice.
   2. Gestiunea bolilor transmisibile (infectioase si parazitare).
   3. Identificarea unor modificari moleculare corelate cu starea de sanatate a taurinelor specializate pentru productia de lapte si mixte.
   4. Monitorizarea parametrilor de reproductie si utilizarea biotehnicilor moderne pentru optimizarea productiei.
   5. Monitorizarea parametrilor productiei de lapte (cantitate, calitate, tip de cazeina, numar de celule somatice) in corelatie cu starea de sanatate metabolica. Analiza parametrilor moleculari la taurinele specializate pentru productia de lapte si mixte.
   6. Monitorizarea factorilor de risc pentru sanatate si productia de lapte: adapost, microclimat, mediu, calitatea furajelor si pasunilor si cresterea bunastarii vacilor pentru lapte.
   7. Elaborarea si implementarea unui program integrat de supraveghere a sanatatii si cresterea calitatii productiei de lapte si difuzarea rezultatelor.

Director proiect:

   Prof. dr. Gheorghe SOLCAN

Parteneri:

COORD	- Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara lasi
		Aleea Mihail Sadoveanu, nr. 3, 700490, lasi
P1	- Universitatea de Ştiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucureşti
		Bd. Marasti, nr. 59, Sector 1, 011464, Bucureşti
P2	- Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor Dancu
		Sos. Iasi - Ungheni, nr. 9, Comuna Holboca, Sat Dancu, 6681, Iasi
P3	- Universitatea din Bucureşti, BCUM BM
		Splaiul Independentei nr. 91-95, sector 5, 050095, Bucureşti

Rezultate (Faza I - 2007):

   Studiul  profilului metabolic a evidentiat ca vacile în perioada de lactatie 3-5 luni prezinta o medie a E de 5,75 ± 0,97 x 106/µl (cu limite de variatie de 5,15 - 6,92), ceea ce reprezinta o scadere nesemnificativa fata de valorile lotului M1.
   La mijlocul lactatiei se constata o interventie a mecanismelor de reglare a hematopoezei prin cresterea hemoglobinosintezei, aspect relevat atât de cresterea  concentratiei totale a Hb din sânge, cât si a continutului în hemoglobina a fiecarei hematii (valori medii crescute pentru Hb, HEM si CHEM). La sfârsitul lactatiei însa, tendinta organismului este de compensare a anemiei prin eliberarea în sânge a hematiilor de dimensiuni mai mari (valori usor mai ridicate pentru VEM). Pe masura avansarii lactatiei, se constata o reducere nesemnificativa statistic a valorii medii a numarului de leucocite totale  - lotul M2 7,26 ± 1,04; lotul M3 7,13 ± 1,12. La vaci sanatoase în stadiul de lactatie 3-5 luni, se constata o crestere nesemnificativa a proteinelor totale, valoarea medie a acestora ajungând la 9,14 ± 0,26 g/dl . In stadiul de lactatie 6-7 luni, valoarea medie a proteinelor totale  a fost de 8,30 ± 0,64 g/dl înregistrându-se o redusa scadere în raport cu celelalte doua loturi. Nivelul albuminei serice variaza în acelasi sens cu nivelul proteinelor totale.
   Nivelul colesterolului seric la loturile de vaci sanatoase diferentiate în functie de stadiul lactatiei a fost: la lotul  M1 205,9 ± 13,8 mg/dl (limite de variatie 186,3-257,8 mg/dl); la lotul M2 227,0 ± 17,7 mg/dl (limite de variatie 197,0-261,8 mg/dl); la lotul M3 228,0 ± 17,7 mg/dl (205,0-285,6 mg/dl).
   TGP – transaminaza glutamo-piruvica sau ALT la lotul M1 a fost de 46,5 ± 0,17 u/l (limite de variatie 37,2-55,4 u/l), valori care depasesc limita superioara a valorilor de referinta (6,9-35,3 u/l). La lotul M2 se observa o crestere distinct semnificativa statistic (p=0,01), valoarea medie fiind de 53,09 ± 2,51 u/l (cu limite de variatie de 43,0-63,1 u/l). La lotul M3 se observa, de asemenea, o cresetere foarte semnificativa statistic în raport cu lotul M1 (p=0,001) – 61,2 ± 6,58 u/l (limite de variatie de 47,01-75,6 u/l).
   Calcemia a înregistrat valori medii la lotul M1 de 10,9 ± 1,05 mg/dl (cu limite de variatie de 9,3-11,2 mg/dl). La lotul M2 valoarea medie a calciului seric a fost de 11,42 ± 2,07 mg/dl (limite de variatie 8,76-13,63 mg/dl), observându-se o crestere nesemnificativa statistic în raport cu lotul M1 si totodata o crestere peste limita superioara a valorilor de referinta – 8,4-11,0 mg/dl. La lotul M3 calcemia a fost de 10,73 ± 2,28 mg/dl (limite 9,05-12,43 mg/dl), cresterea fata de valorile lotului M1 fiind, de asemenea, nesemnificativa statistic.
   Studiul efectuat pe 16 vaci a demonstrat evolutia carentei in zinc la toate animalele, la inceputul experimentului, concentratia zincului plasmatic fiind: 0,68±0,31mg/L (lotul E) si 0.67±0,20mg/L (lotul M). La lotul E, administrarea saptamânala de 10g ZnSO4/animal a determinat normalizarea concentratiei zincului plasmatic. Corectarea carentei in zinc se coreleaza cu scaderea numarului de celule somatice din lapte, diferenta fata de lotul M fiind semnificativa statistic, t(10)=49,33, p<0,05.
   Rezultatul testelor profilului hematologic efectuate la vaci cu cetoza a evidentiat o tendinta la hemoconcentratie întrucât valorile medii ale numarului de hematii si ale cantitatii de hemoglobina si hematocrit au fost mai mari fata de cele constatate la vaci clinic sanatoase, situându-se chiar peste limita superioara a valorilor de referinta cu exceptia hematocritului.
   Testele profilului energetic efectuate la vaci cu cetoza au evidentiat hipoglicemie (38,0±2,2 mg/dl), valori medii mai mici ale rezervei alcaline (21,0±0,5 mEq/L) si colesterolului seric (72,1±3,8 mg/dl) atât fata de valorile medii constatate la vaci clinic sanatoase cât si fata de limitele de referinta. Valorile medii ale lipemiei (512,0±9,3 mg/dl) trigliceridelor serice (69,5±3,1 mg/dl), acidului lactic (19,0±1,8 mg/dl), acidului piruvic (1,4±0,3 mg/dl), ß-hidroxibutiratului ca reprezentant al corpilor cetonici (16,5±2,1 mg/dl) si corpilor cetonici în general (21,1±3,0 mg/dl) au fost mai mari decât valorile medii constatate la vaci clinic sanatoase si limitele de referinta.
   Profilul enzimatic la vacile cu cetoza s-a caracterizat prin cresterea activitatii enzimatice, valorile medii ale enzimelor serice fiind urmatoarele: AST=188,8±4,2 UI/L, ALT=47,6±2,3 UI/L, GGT=29,2±2,2 UI/L, ALP=82,2±3,3 UI/L, AMY=107,2±3,4 UI/L. Valorile serice ale acestor enzime sunt mai mari decât cele înregistrate la vacile clinic sanatoase si se situeaza peste limita superioara de referinta cu exceptia fosfatazei alcaline care se încadreaza în limitele valorilor de referinta.
   Hipoglicemia, hiperlipemia, hipercetonemia, hiperlactacidemia, hiperpiruvicemia, tendinta la hipoproteinemie, hipoalbuminemie, hiperglobulinemie, cresterea valorilor medii ale azotului ureic sanguin si ale ureei, cresterea activitatii transaminazelor serice (AST, ALT, GGT), valorile usor crescute fata de limita superioara fiziologica a bilirubinemiei totale si directe constatate la vaci cu cetoza sunt tot atâtea argumente pentru implicarea ficatului în patogeneza bolii. Factorii cauzali induc distrofia lipidica si sindromul fiziopatologic de hepatocitoliza, reducerea sintezelor proteice hepatice si scaderea întregii capacitati functionale a ficatului.
   Rezultatele testelor profilului mineral la vacile cu cetoza a pus în evidenta valori în limite fiziologice ale calciului, magneziului, fierului, natriului si clorului, hipofosforemie si hipopotasemie.
   La examenul urinei provenita de la vaci cu cetoza s-a constatat o valoare medie a pH-ului urinar de 7,0±0,5 care este mai mica atât fata de cea obtinuta la vacile clinic sanatoase cât si fata de valoarea de referinta. Aceasta semnifica existenta unei stari de usoara acidoza la vacile cu cetoza, comparativ cu vacile clinic sanatoase. S-a mai constatat izostenurie, (greutatea specifica=1,025±0,5), hipercetonurie (peste 40-80-150 mg/dl), culoare nemodificata, respectiv galben-pai si miros mai intens aromat decât cel al urinei provenita de la vacile clinic sanatoase.
   La vacile cu cetoza, biochimic s-a constatat cetonurie (de la 80 la peste 150 mg/dl), cetolactie (2-10 mg/dl) si cresterea betahidroxibutiratului seric (28,6-44,4 mg/dl, respectiv 2782-4320 µmoli/l)

   La examenul ecografic, s-au evidentiat zone de hiperecogenitate hepatica, caracteristice hepatosteatozei si congestie cu evidentierea spatiului port si dilatatia vaselor intrahepatice. La examenul ficatului si rinichiului s-au observat leziuni de steatoza macro si microvacuolara. S-a constatat hipertrofia hipofizei, iar histologic se observa existenta a numeroase celule secretoare de ACTH polarizate la capilare de tip sinusoid. La nivelul suprarenalelor s-a constatat macroscopic hipertrofia, infiltrarea grasa si degenerarea cortexului, iar histopatologic, s-au observat celule mari, active metabolic si celule mici, cu nucleul picnotic, inactive metabolic. S-a mai constatat hipotiroidie, foliculii fiind dilatati si plini cu coloid.                            

---