STVIN

REZULTATE SI CONCLUZII

Descrierea sintetica a rezultatelor obtinute în perioada raportata si încadrarea activitatilor în obiectivul general:

Principal obiectiv al proiectului il constituie investigarea dezvoltarii unui lant de productie-prelucrare-desfacere viti-vinicola durabil, in sistem de trasabilitate, punand accent pe diferitele posibilitati de organizare si pe impactul relatiilor dintre participanti in repartizarea riscurilor, costurilor si castigurilor ce rezulta din calitatea produsului final, in vederea imbunatatirii sigurantei alimentare a consumatorului.

Sistemele de trasabilitate sunt sisteme folosite pentru a obtine trasabilitatea. Aceste sisteme inseamna de fapt, tinerea evidentei tuturor datelor importante referitoare la evolutia unui produs, in cazul de fata vinul, de-a lungul lantului de productie si aprovizionare. Componentele de baza ale sistemului de trasabilitate sunt identificarea si informatia. Identificarea constituie procesul de recunoastere a elementelor ce evolueaza in lantul de productie si aprovizionare, iar informatia reprezinta procesul de transmitere a informatiilor intre diferite etape ale lantului de productie si aprovizionare. Fiecare etapa se caracterizeaza prin cerinte diferite, necesare de a fi satisfacute complet, in vederea construiri unui sistem robust si eficient de trasabilitate.

Pentru realizarea principalului obiectiv, in prima etapa de cercetare s-au identificat in cadrul podgoriilor Iasi, Dealurile Bujorului si Odobesti, parcele reprezentative pentru fiecare directie de productie si traditie, in unitatile partenere la prezentul proiect (SCDVV Iasi, SCDVV Bujoru, SCDVV Odobesti). Astfel, pentru podgoria Iasi s-au luat in studiu soiurile: Aligote si Feteasca alba, pentru vinuri albe de calitate (DOC) si soiul Muscat Ottonel pentru vinuri aromate. Pentru podgoria Dealurile Bujorului soiurile luate in studiu au fost Feteasca neagra, Cabernet Sauvignon si Merlot, corespunzatoare directiei de productie vinuri rosii de calitate (DOC). In cadrul podgoriei Odobesti soiurile reprezentative sunt: Feteasca regala, Riesling italian si Feteasca neagra soiuri cultivate pentru obtinerea vinurilor albe de calitate (DOC) Pentru fiecare parcela ocupata de soi s-a intocmit fisa cadastrala, conform normelor prevazute de catre Oficiul de Cadastru si Organizare Teritoriala.

O alta activitate corespunzatoare primei etape de lucru a constituit-o intocmirea fiselor de inventar ale parcelelor dupa un plan unitar care a cuprins: numarul parcelei; detinatorul; amplasarea, soiul; anul infiintarii; directia de productie; distantele de plantare; forma de conducere; densitatea plantatiei, exprimata numeric si procentual; numarul de goluri.

Monitorizare aplicarii tehnologiilor de productie diferentiate a constat in completarea caietului de sarcini si a constituit una din activitatile celei de a doua etape de lucru. A fost o activitate complexa ce a vizat pe de o parte aplicarea tehnologiilor de cultura diferentiata pentru fiecare soi in parte, corespunzator directiei de productiei si a normelor ONDOV, cat si intocmirea dosarului de productie, al dosarului de tratamente si al dosarului de recoltare, la care se ataseaza buletinele de analiza a calitatii apei tehnologice, ca documente ce vor atesta trasabilitatea productiei de struguri.

Dosarul de productie cuprinde: numarul parcelei, soiul, sistemul de taiere practicat, tipul de taiere, sarcina de rod, declansarea principalelor fenofaze de vegetatie.

Dosarul de aplicare a tratamentelor se evidentiaza separat: tratamente fitosanitare; fertilizare; erbicidare. Principalele capitole ale acestui dosar sunt: numarul parcelei; soiul; agentul patogen/daunatorul sau scopul pentru care se aplica interventia; modul de aplicare; numarul tratamentului; data aplicarii; suprafata pe care s-a aplicat; produsul folosit; substanta activa; furnizorul; numarul lotului de pe ambalaj; concentratia folosita; cantitatea care s-a aplicat la hectar; volumul de solutie folosit la hectar; intervalul de zile necesar pana la recoltarea strugurilor.

Dosarul de recoltare cuprinde urmatoarele elemente: numarul parcelei; soiul; modul de recoltare; data recoltarii; modul de transport si distanta pana la punctul de vinificare; cantitatea recoltata, se tine evidenta pe fiecare transport; starea de sanatate a strugurilor; calitatea strugurilor, precizandu-se continutul in zaharuri si aciditate totala a mustului, pe fiecare transport in parte; precizarea eventualelor intervetii pe parcursul transportului de struguri (ex. sulfitarea), cu respecatrea conditiilor care sa ateste calitatea adjuvantului folosit.

Buletinele de analiza apei s-au facut de laboratoare specializate, precizandu-se sursa de origine a apei, controlul fizic, chimic si microbiologic al apei utilizate pentru fiecare tratament, erbicidare, irigare, fertilizare (daca este cazul).

Realizarea caietului de sarcini pentru vinificarea strugurilor a constituit o alta etapa de lucru. Acesta cuprinde: tehnologiile de obtinere a vinurilor albe seci de calitate, a vinurilor seci aromate si a vinurilor rosii de calitate, schemele tehnologice de obtine a acestora, precum si registrul de crama, registrul de intrari – iesiri a produselor viti-vinicole in vrac, registrul practicilor si tratamentelor oenologice, registrul de intrari-iesiri pentru utilizarea alcoolului si zaharoaei in practicile oenologice, registrul de imbuteliere, registrul de evidenta a strugurilor receptionati pentru producerea vinurilor cu denumire de origine, registrul de evidenta a analizelor fizico-chimice si sensoriale la vinuri.

Monitorizarea aplicarii acestor sarcini este urmarita prin completarea notelor de crama specifice.

Ca efecte economice imediate ale acestei etape de cercetare se poate preciza: dezvoltarea institutionala a unitatilor partenere la prezentul contract de cercetare prin dotarea cu aparatura si echipamente de analiza si control a produselor viti-vinicole; modernizarea tehnologiilor de cultura prin introducerea unui control strict al lantului de productie din viticultura; optimizarea productiei viti-vinicole si ameliorarea calitatii, in scopul cresterii sigurantei alimentare si a increderii consumatorului in produsele viti-vinicole autohtone; aprovizionarea cu materiale necesare tehnologiilor de cultura; cresterea veniturilor salariale ale membrilor echipei de cercetare; crearea unui mediu concurential prin cresterea performantelor si a competitivitatii producatorilor viti-vinicoli, implicit imbunatatirea pozitiei pe piata.

Se poate concluziona faptul ca, activitatile corespunzatoare realizarii obiectivelor din aceasta etapa de cercetare au fost corect finalizate, efectele economice fiind pe deplin indeplinite, permitând astfel continuarea cercetarilor in cea de-a treia etapa.