BIOPAJDUR
Rezultate şi concluzii
USAMVB Timişoara

Studiul chestionarului pentru evaluarea potenţialului agricol, a tehnologiilor folosite, precum si a tendinţei de evoluţie a resurselor naturale din zona studiată a fost efectuat pe un număr de 193 indivizi din care:

• 61 din Vârciorova;
• 67 din Grădinari;
• 60 din Beba Veche;
• 5 din Brebul Nou.

• mărimea suprafeţelor deţinute de către proprietari variază astfel: 20 persoane au sub 2 ha; 29 persoane au proprietăţi cuprinse între 2 şi 6 ha; 1 persoană are o suprafaţă cuprinsă între 5 şi 10 ha; 0 persoane au proprietăţi peste 10 ha;
• pe categorii de folosinţă, terenul proprietarilor are următoarea structură: toţi cei chestionaţi deţin sub 25% arabil; toţi cei chestionaţi deţin peste 75% pajişti; 15 dintre chestionaţi deţin sub 25% pădure şi o singură persoană are între 25% şi 50% pădure;
• cositul fâneţelor începe când înălţimea plantelor este de 50-60cm;
• numărul de coase variază in funcţie de mersul vremii din fiecare an, toţi chestionaţii luând câte 1-2 coase pe an;

Zona experimentală se caracterizează prin:

• păşunile productive, mezofile, în care se încadrează şi pajiştea permanentă Pordeanu comuna Beba Veche, au o valoare furajeră bună, sunt localizate pe terenuri plane, pe soluri fertile, mezobazice-eubazice, mijlociu aprovizionate cu fosfor şi potasio;
• comuna Grădinari este situată în vestul judeţului Caraş-Severin la frontiera cu Serbia.
• arealul se încadrează în Depresiunea Oraviţei, care reprezintă cea mai sudică unitate joasă de relief, constituind o regiune deluroasă şi de câmpie axată pe bazinul râului Caraş.
• vegetaţia de pe teritoriul localităţii Vârciorova se împarte în funcţie de altitudine în patru etaje: etajul de silvostepă (zona joasă a localităţii care cuprinde terenul agricol şi izlazul comunal), etajul pădurilor de foioase (care cuprinde o parte din izlaz şi pădurea de foioase şi conifere), etajul subalpin (păduri de brad şi molid), etajul pajiştilor alpine (cuprinzând şi grohotişuri şi jnepenişuri);
• principalele tipuri de sol din Masivul Semenic sunt: soluri brune acide din clasa cambisolurilor specifice pădurilor de molid în amestec cu fag, determinate de clima umedă şi răcoroasă pe toată durata anului;

Studiul biodiversităţii a arătat că:

• toate cele patru pajişti au cele mai multe specii reprezentate de plantele din alte familii botanice;
• în ceea ce priveşte indicele ecologic pentru temperatură în cazul tuturor suprafeţelor analizate cea mai mare acoperire o au speciile amfiterme;
• toate cele patru pajişti sunt dominate ca acoperire a suprafeţei de speciile xerofite-xeromezofite;
• în privinţa indicelui ecologic pentru reacţia solului pajiştile de la Brebu Nou şi Beba Veche sunt dominate ca acoperire a suprafeţei de specii eurionice, în timp ce pajiştile de la Vârciorova şi Grădinari sunt dominate de speciile acido-neutrofile;
• indicele de biodiversitate (Shannon-Weaver) este tipic pentru o diversitate ridicată la pajiştea din Grădinari, în timp ce celelalte trei au o biodiversitate medie;
• la toate pajiştile analizate indicele de dominanţă (Shannon-Weaver) ne arată că vegetaţia este alcătuită din specii numeroase cu efective populaţionale apropiate;
• cea mai mică valoare pastorală şi implicit capacitate de păşunat a fost calculată pentru pajiştea de la Vârciorova, iar cele mai mari valori s-au obţinut pentru Grădinari şi Beba Veche.