BIOPAJDUR
Rezultate şi concluzii
USAMV Cluj Napoca

Studiul chestionarelor efectuate au arătat că:

• mărimea suprafeţelor deţinute de către proprietari variază astfel: 20 persoane au sub 2 ha; 29 persoane au proprietăţi cuprinse între 2 şi 6 ha; 1 persoană are o suprafaţă cuprinsă între 5 şi 10 ha; 0 persoane au proprietăţi peste 10 ha;
• pe categorii de folosinţă, terenul proprietarilor are următoarea structură: toţi cei chestionaţi deţin sub 25% arabil; toţi cei chestionaţi deţin peste 75% pajişti; 15 dintre chestionaţi deţin sub 25% pădure şi o singură persoană are între 25% şi 50% pădure;
• cositul fâneţelor începe când înălţimea plantelor este de 40-50cm;
• numărul de coase variază in funcţie de mersul vremii din fiecare an, toţi chestionaţii luând câte 1-2 coase pe an;
• fânul se depozitează cel mai mult în stoguri şi în şuri, metodă folosită de 40 dintre cei chestionaţi şi într-o mai mică măsură numai în şuri şi numai în stoguri. Fânarele lipsesc din această regiune;
• aplicarea gunoiului se face manual de cele mai multe ori toamna şi în ferestrele iernii.

Zona experimentală se caracterizează prin:

• Inălţimea Munţilor Cindrel determină conturarea mai multor etaje climatice distincte. Astfel, după NIEDERMAIER (1968), în cadrul acestui masiv se diferenţiază următoarele etaje climatice: submontan, montan, subalpin şi alpin.
• Climatul Munţilor Cindrel se consideră ca aparţinând climatului boreal, însă pe diferite etaje altitudinale (cele amintite) remarcă diferenţe evidente sub aspect climatic, astfel:
• climatul etajului submontan, specific regiunii de contact între depresiuni şi munţii mijlocii este boreal umed. Media multianuală a precipitaţiilor variază între 650 - 800 mm, iar din punct de vedere termic, temperatura medie anuală oscilează între 7-9^oC. Evapotranspiraţia potenţială anuală (641 mm, Sibiu) nu depăşeşte suma anuală a precipitaţiilor (662 mm Sibiu). Chiar şi în aceste condiţii se înregistrează adesea în perioada de vară şi spre toamnă un deficit considerabil de umezeală.
• Perioada de vegetaţie în acest etaj depăşeşte în mod obişnuit 180 zile/an*.
• climatul etajului montan întâlnit pe platformele montane, situate la altitudini cuprinse între 900 - 1600 m se caracterizează printr-o accentuare a caracterului umed a climatului. In acest etaj media multianuală a precipitaţiilor oscilează între 900 - 1100 mm (996 mm - Păltiniş) în timp ce temperatura medie anuală se situează la valori cuprinse între 2 - 6^oC.
• Evapotranspiraţia potenţială anuală, 486 mm - caracteristică Păltinişului se situează mult sub valoarea medie multianuală a precipitaţiilor din această zonă. La fel ca şi în cazul etajului precedent şi în acest etaj în unii ani şi cu predilecţie pe terenurile cu expoziţie sudică se pot înregistra deficite hidrice, ce pot induce perioade critice pentru vegetaţie.
• Perioada de vegetaţie în acest etaj se reduce considerabil ajungând la 120 - 150 zile/an.

Studiul biodiversităţii a arătat că:

• flora şi vegetaţia din perimetrele studiate poartã amprenta climatului de munţi înalţi, a condiţiilor edafice precum şi a modului - în mare mãsurã tradiţional - de utilizare a terenului;
• fitocenozele din zona Gheţari şi Pãltiniş sunt slab productive, ele încadrându-se în clasele VI-X în Munţii Apuseni şi VII-IX în Masivul Cindrel;
• cercetãrile noastre pe aceste pajişti au încercat o privire asupra pajiştilor naturale montane de pe poziţiile de pe care sunt privite acestea în Europa, în egalã mãsurã ca sursã de furaj şi suport al bogãţiei specifice cu implicaţii majore în landşaftul local şi regional;
• pajiştile naturale specifice zonei cu compoziţia floristicã mai sus menţionatã, pot produce, printr-un management adecvat, cantitãţi de furaje de calitate bunã care sã satisfacã exigenţele unei agriculturi ecologice în zonele studiate.