Gabriela Maria Cornescu

Licenţa Creative Commons
Acest articol este pus la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire 4.0 Internaţional


SUPPLEMENTATION OF MANGANESE AND ZINC IN LAYING HENS DIET IMPROVES EGGSHELL QUALITY

Gabriela Maria Cornescu, Rodica Diana Criste, Arabela Elena Untea, Tatiana Dumitra Panaite, Margareta Olteanu

Abstract
This experimental study evaluated the supplementation effects of Zn and Mn from laying hens diets on the physical parameters of egg quality. The experiment was conducted for 42 days, on 120 Lohmann Brown laying hens, aged 22 weeks. Birds, accommodated in cages (3 birds/cage), were divided in 4 batches (C, E1, E2, E3). The basal diet (corn, rice, rape meal and soybean meal), identical for all four batches, was characterized by 17.96% protein and 2724.31 kcal/kg metabolisable energy. Diets of the 4 batches differentiated among them by Mn (source MnO) and Zn (source ZnO) levels (mg/kg). Conventional diet of batch C had 71,9 mg Mn/kg NC and 60 mg Zn/kg CF(compound feed). In batch E1 dietary levels of Mn and Zn (85 mg Mn, respectively 145 mg Zn /kg CF) were 5 times higher than NRC requirements, 1994. Batch E2 diet had 100 mg Mn/kg CF and 80 mg Zn/kg CF (according to Lohmann Brown Guide Manual), and batch E3 used double levels in regard to Lohmann Brown Guide Manual (200 mg Mn, respectively 160 mg Zn/kg CF). The results showed that eggshell breaking strength was significantly (P≤0.05) higher for E3 batch (4,68±0.16 kgF) compared to all other batches. Similarly, E3 batch had a significantly (P≤0,05) higher Zn concentration in eggshell compared to C and E2 batches. Eggshell thickness was not different between batches.

Key words: laying hen, Mn, Zn, egg, eggshell quality


ROLUL SUPLIMENTELOR DE ZINC ŞI MANGAN DIN HRANA GĂINILOR OUĂTOARE ÎN CREŞTEREA CALITĂŢII COJII DE OU

Gabriela Maria Cornescu, Rodica Diana Criste, Arabela Elena Untea, Tatiana Dumitra Panaite, Margareta Olteanu

Rezumat
Prin acest studiu experimental s-au evaluat efectele suplimentării raţiilor găinilor ouătoare cu Zn şi Mn, asupra parametrilor fizici de calitate ai oului. Experimentul s-a desfăşurat timp de 42 de zile pe 120 găini ouătoare Lohmann Brown, în vârstă de 22 săptămâni. Păsările, cazate în cuşti (3 găini/cuşcă), au fost împărţite în 4 loturi (C, E1, E2 şi E3). Raţia de bază (porumb, orez, şrot de rapiţă şi şrot de soia), aceeaşi pentru toate loturile, s-a caracterizat prin 17,96% proteină şi 2724,31 kcal/kg energie metabolizabilă. Raţiile celor 4 loturi s-au diferenţiat între ele prin nivelele (mg/kg) de Mn (sursa MnO) şi Zn (sursa ZnO). Raţia convenţională a lotului C a avut 71,9 mg Mn/kg NC şi 60 mg Zn/kg NC. În raţia lotului E1 nivelele de Mn şi Zn (85 mg Mn, respectiv 145 mg Zn /kg NC) au fost de 5 ori mai ridicate decât cerinţele NRC, 1994. Raţia lotului E2 a avut 100 mg Mn/kg NC şi 80 mg Zn/kg NC (conform recomandărilor ghidului Lohmann Brown), iar la lotul E3, s-au folosit nivele duble faţă de ghid (200 mg Mn, respectiv 160 mg Zn/kg NC). Rezultatele obţinute au arătat că rezistenţa la spargere a cojii de ou a fost semnificativ (P≤0,05) mai mare pentru lotul E3 (4,68 ± 0,16 kgF) comparativ cu celelalte loturi. Tot la lotul E3, concentraţia (mg/kg) de Zn în coaja oului a fost semnificativ (P≤0,05) mai mare faţă de valorile înregistrate la C şi E2. Grosimea cojii de ou nu s-a diferenţiat între cele 4 loturi.

Cuvinte cheie: găină ouătoare, Mn, Zn, ou, calitate coajă ou