V. Cristea

Licenţa Creative Commons
Acest articol este pus la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire 4.0 Internaţional


THE INFLUENCE OF FEEDING INTENSITY ON GROWTH PERFORMANCE OF ACIPENSER STELLATUS (PALLAS 1771) JUVENILS

V. Cristea, Maria Desimira Dicu, Lorena Dediu, Marilena Măereanu, M.T. Coadă

Abstract
This paper presents a experiment regarding the influence of feeding intensity over intensive growth performance of juvenile sturgeon (Acipenser stellatus, Pallas 1771), 5 months old. The experiment was held in a recirculating aquaculture pilot system (RAS). Experimental period was 30 days. The material was stored in four growing units with a volume of 300 liters each. Two variants were compared V1 (B1, B3) and V2 (B2, B4), with repetition. Same type of feed, (Nutra Pro MP-T) -1.7 mm was given, with 50% protein content. The stocking density was identical in B1, B3, B4 -15 fish/tank (46g/fish) and 14 fish/tank in B2 (47 g/fish). Based on an algorithm derived from species growth equation, the daily amount of feed was calculated as follows: V1-1.1% feed from total biomass (6g/kg metabolic weight) and a double amount of feed in V2-2.2% from total biomass (12g/kg metabolic weight). At the end of the experiment, the increased growth rate and daily growth rate (DGR) recorded in V2 is 2.79 times higher than the ones recorded in V1, by administrating only a two times higher quantity of feed. SGR indicates a ratio, 1.2 higher, between the experimental variants. In conclusion, the main growth performance indicators (total growth rate, DGR, SGR, FCR) are superior to this stage of evolution for this species, at higher intensities feeding rates.

Key words: Stellate sturgeon, feeding intensity, RAS


INFLUENŢA INTENSITĂŢII HRĂNIRII ASUPRA PERFORMANŢEI DE CREŞTERE A PUIETULUI DE PĂSTRUGĂ (ACIPENSER STELLATUS, PALLAS, 1771)

V. Cristea, Maria Desimira Dicu, Lorena Dediu, Marilena Măereanu, M.T. Coadă

Rezumat
Această lucrare prezintă un experiment privind influenţa intensităţii hrănirii asupra performanţei creşterii intensive a puietului de păstrugă (Acipenser stellatus, Pallas 1771) în vârstă de 5 luni. Experimentul a fost organizat într-un sistem pilot recirculant de acvacultură (RAS). Perioada experimentală a fost de 30 de zile. Materialul a fost stocat în patru unităţi de creştere cu un volum de 300 litri fiecare. S-au comparat două variante, V1 (B1, B3) şi V2 (B2, B4), cu repetitie. S-a administrat acelasi tip de furaj (MP-T Nutra Pro)-1,7mm cu un conţinut proteic de 50%. Densitatea de stocare a fost identică în B1, B3, B4 -15 exemplare/bazin (46g/exemplar) respectiv 14 exemplare/bazin în B2 (47 g/exemplar). În baza unui algoritm derivat din ecuaţia creşterii speciei s-a calculat cantitatea zilnică de hrană astfel: V1- 1,1% furaj din biomasa totală (6g/kg greutate metabolică) şi o cantitate dublă de furaj în V2-2,2% din biomasa totală (12g/kg greutate metabolică). La sfârşitul experimentului sporul de creştere şi rata creşterii zilnice (DGR) înregistrate în V2 este de 2,79 ori mai mare decât în V1, în condiţiile administrării unei cantităţi de hrană doar de două ori mai mare. SGR indică creşterea câştigului de biomasă într-o relaţie de directă proporţionalitate cu intensitatea hrănirii, înregistrând un raport de 2,2 între cele două variante. Coeficientul de conversie al hranei (FCR) indică un raport între variantele experimentale de 1,2 ori mai mare. În concluzie, principalii indicatori de performanţă ai creşterii (sporul total de creştere, DGR, SGR, FCR) sunt superiori, pentru acest stadiu de dezvoltare al speciei în cazul unei intensităţi mai mari de hrănire.

Cuvinte cheie: păstrugă, intensitatea hrănirii, RAS