Yuli Andriani

Licenţa Creative Commons
Acest articol este pus la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire 4.0 Internaţional


THE QUALITY OF FERMENTED CASSAVA TUBER SKIN AS HERBIVOROUS FISH FEED

Yuli Andriani, Sukaya Sastrawibawa, Ratu Safitri, Abun Abun

Abstract
This research aims was to determine the quality improvement in the nutritional value of cassava (Manihot esculenta Crantz) tuber skin waste through the fermentation process by cellulolytic microbial consortium of Aspergillus tamari, Bacillus megaterium and Bacillus mycoides. The usefulness of this research is to improve the quality of the nutritional value of cassava tuber skin waste that can be used as herbivorous fish feed material. The research was conducted in the Laboratory of Microbiology, Department of Biology, Faculty of Mathematics and Natural Sciences, Universitas Padjadjaran. The experiment was conducted with experimental methods, while the data were analyzed using the T test. Fermentation was carried out for 7 days by the method of solid substrate. The parameters measured included 1) content of crude protein, crude fat, water, ash and energy using proximate analysis, 2) levels of cyanide acid (HCN) using AOAC method, 3) content of lignin, cellulose and hemicelluloses using van Soest analysis, and 4) content of glucose and starch using Luff Schoorls methods. The results showed that the enzymatic activity of microbial consortia of A. tamari, B. megaterium and B. mycoides in the fermentation process improved the quality of the nutritional value of cassava tuber skin. There was an increase in crude protein content, energy and glucose content from 4.63%, 3510 kkal and 7.36 ppm to 10.91%, 4015 kkal and 10.59 ppm at fermentation with 5% of microbial consortium. Meanwhile, the enzymatic process of the microbes decreased the content of crude fat, water, ash, HCN, starch, lignin, cellulose, and hemicelluloses. The HCN content of cassava tuber skin waste significantly declined from 265.142 mg/kg to 5.49 mg/kg. This fermentation product in turn has a better biological value to be used as feed materials for herbivorous fishes.

Key words: cassava tuber skin, fermentation, cellulolytic fungi and bacteria, nutrition value quality, herbivorous fishes


CALITATEA COJII DE TUBERCULI DE CASSAVA, UTILIZATĂ CA HRANĂ PENTRU PEŞTI

Yuli Andriani, Sukaya Sastrawibawa, Ratu Safitri, Abun Abun

Rezumat
Scopul acestei cercetări a fost de a determina îmbunătăţirea calităţii valorii nutritive a cojilor provenite de la tuberculii de manioc (Manihot exculenta Crantz) ca deşeu obţinut în urma procesului de fermentare cu ajutorul consorţiului microbian celulolitic format de Aspergillus tamari, Bacillus megaterium şi Bacillus mycoides. Utilitatea acestei cercetări este aceea de a îmbunătăţi valoarea nutritivă a deşeurilor provenite din fermentarea cojilor de manioc care pot fi folosite ca şi materii prime pentru hrămirea peştilor. Cercetarea a fost efectuată în laboratorul de Microbiologie, Departamentul de Biologie, Facultatea de Matematică şi Şiinţe din cadrul Universităţii Padjadjaran. Experimentul a fost realizat prin metode experimentale adecvate, iar datele au fost analizate folosind testul T. Fermentarea s-a efectuat timp de 7 zile prin metoda substratului solid. Parametrii măsuraţi au inclus 1) conţinutul de proteină brută, grăsime brută, apă, cenuşă şi energie folosind analiza proximă, 2) nivelurile de acid cianhidric (HCN) folosind metoda AOAC, 3) conţinutul de lignină, celuloză şi hemicelluloză folosind analiza van Soest, şi 4) conţinutul de glucoză şi amidon utilizând metodele Luff Schoorls. Rezultatele au arătat că în urma activităţii enzimatice a consorţiilor microbiene de A. tamari, B. megaterium şi B. mycoides prin procesul de fermentare s-a îmbunătăţit valoarea nutritivă a cojilor de manioc. Astfel, s-a realizat o creştere a conţinutului brut de proteine, conţinutul de energie şi glucoză de la 4.63%, 3510 kkal şi 7.36 ppm la 10.91%, 4015 kkal şi 10.59 ppm în urma fermentaţiei, cu 5% consorţiu microbian. În acelaşi timp, prin procesul enzimatic al bacteriilor a scăzut conţinutul de grăsime brută, apă, cenuşă, HCN, amidon, lignină, celuloză şi hemicelluloză. Conţinutul de HCN din deşeurile de manioc a scăzut semnificativ de la 265.142 mg/kg la 5.49 mg/kg. Acest produs de fermentaţie, la rândul său, are o valoare biologică mai bună şi poate fi utilizat ca şi materie primă în alimentaţia peştilor erbivori.

Cuvinte cheie: coji de manioc, fermentaţia, fungi şi bacterii celulolitice, valoare nutritivă, peşti erbivori