I.C. Muntianu

Licenţa Creative Commons
Acest articol este pus la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire 4.0 Internaţional


RESEARCH ON THE PRODUCTION POTENTIAL OF ALFALFA MIXED WITH ORCHARD GRASS UNDER INFLUENCE OF MINERAL FERTILISATION

I.C. Muntianu, V. Vîntu, C. Samuil, M. Stavarache

Abstract
In Romania, the need for performance and the intensification of the sown grasslands is increasing and more and more farmers use the imported seeds of valuable herbaceous species. This study was conducted during three production cycles, and the main objective was to determine the production of dry matter (DM) and crude protein (CP) made under the influence of mixture and fertilization with nitrogen on P50 agrofund to one of the known Romanian cultivar of alfalfa and a more productive European cultivar of orchard grass. Another objective was the evolution of canopy cover structure. To achieve these objectives, three variants of mixture were tested between alfalfa and orchard grass that were applied to four rates of mineral fertilizers. The mixture 75% alfalfa (Medicago sativa L.) and 25% orchard grass (Dactylis glomerata L.) under the effect of dosing with N100P50 and N75P50 achieved the highest production increase of DM on cycle I, 116% (4.68 Mg ha-1 DM) and 113% (4.54 Mg ha-1 DM) compared to the control, unfertilized alfalfa in pure culture (4.02 Mg ha-1 DM). The highest increase for the CP yield was obtained on cycle I from the 100% alfalfa fertilized with doses of N100P50, 143% (955 kg ha-1 CP) from 100% alfalfa unfertilized (666 kg ha-1 CP). At all cycles, in terms of canopy cover structure, alfalfa had a higher share in mixtures compared to orchard grass. Exception only on cycle III, where on mixture 50% alfalfa + 50% orchard grass, orchard grass at higher doses of nitrogen had a higher share to alfalfa (56% orchard grass / 44% alfalfa at N100P50 dose and 54% orchard grass / 46% alfalfa at N75P50 dose).

Key words: mixture, fertilization, alfalfa, orchard grass, production


CERCETĂRI PRIVIND POTENŢIALUL PRODUCTIV AL LUCERNEI ÎN AMESTEC CU GOLOMĂŢ SUB INFLUENŢA FERTILIZĂRII MINERALE

I.C. Muntianu, V. Vântu, C. Samuil, M. Stavarache

Rezumat
În România nevoia de performanţă şi de intensivizare a pajiştilor semănate este în continuă creştere şi tot mai mulţi fermieri recurg la seminţe de specii ierboase valoroase importate. Prezentul studiu s-a realizat pe durata a trei cicluri de producţie, iar principalul obiectiv l-a constituit determinarea producţiei de substanţă uscată (SU) şi de proteină brută (PB) realizată sub influenţa amestecului şi a fertilizării cu azot pe agrofondul P50 la unul din soiurile româneşti cunoscute de lucernă şi un soi european mai productiv de golomăţ. Un alt obiectiv l-a constituit evoluţia structurii covorului vegetal. Pentru a realiza aceste obiective, au fost experimentate trei variante de amestec realizate între lucernă şi golomăţ la care s-au aplicat patru rate de îngrăşăminte minerale. Amestecul realizat din lucernă 75% (Medicago sativa L.) şi 25% golomăţ (Dactylis glomerata L.) sub efectul administrării unei doze de N100P50 şi N75P50 a realizat cel mai mare spor de producţie de SU la ciclul I, de 116% (4,68 t/ha SU) şi 113% (4,54 t/ha SU) faţă de martor, lucernă în cultură pură nefertilizată (4,02 t/ha SU). Cel mai mare spor pentru cantitatea de PB a fost obţinut la ciclul I de la lucernă 100% fertilizată cu N100P50, de 143% (955 kg/ha PB) faţă de lucerna 100% nefertilizată (666 kg/ha PB). La toate ciclurile, din punctul de vedere al structurii covorului vegetal, lucerna a avut proporţie mai mare în amestecuri faţă de golomăţ. Excepţie doar la ciclul III, unde la amestecul lucernă 50% + 50% golomăţ, golomăţul la doze mai mari de azot a avut o pondere mai mare faţă de lucernă (56% golomăţ/ 44% lucernă la doza N100P50 şi 54% golomăţ/ 46% lucernă la doza N75P50).

Cuvinte cheie: amestec, fertilizare, lucernă, golomăţ, producţie