B.V. Avarvarei


INFLUENCE OF FERTILIZATION UPON FORAGE QUALITY ON A PERMANENT GRASSLAND OF AGROSTIS CAPILLARIS L. – FESTUCA RUBRA L.

B.V. Avarvarei, Elena-Liliana Chelariu

Abstract
Increasing the productive potential of permanent grasslands and improve the quality of feed produced are issues of great importance, given the necessary assurance of green mass and feed hay for animals. In this purpose has been made in the period 2006-2008, research on a permanent grassland of Agrostis capillaris L. - Festuca rubra L. aiming at the influence of fertilization with mineral fertilizers, cattle manure and vinassa on the quality of obtained forage. Mono-factorials experiences were arranged as randomized blocks in four repetition method and fertilization was done with 15 graduations. In the first year of experience (2007) for fertilization with mineral fertilizers crude protein content of forage increased from 8.95% at control variant to 11.52% at N128P72 variant. Referring to cattle manure fertilization percentage of crude protein ranged from 10.38% (20 t cattle manure) to 10.47% (30 t cattle manure), while the administration of vinassa on phosphorus agro-fond it increased from 11.28% at 4 t/ha vinassa+P36 variant to 12.36% at variant fertilized with 7 t/ha vinassa+P108. In the next year of experience (2008) crude protein content at variants fertilized with nitrogen was higher compared with previous year (10.48% at N64 variant up to 11.78% at N128P72 variant) same trend is observed at vinassa fertilization (11.38% at 4 t/ha vinassa+P36 variant to 12.94% at fertilization with 7 t/ha vinassa+P108). Crude cellulose content, at variants fertilized with mineral fertilizers, was in 2007 by 25.48% at control variant, reaching 27.60% at variant N128P72, while in 2008 increased from 25.92% at control variant to 28.16% at N128P72 variant. The same increasing trend was recorded also at fertilization with manure and at application of different rates of vinassa. Finally the percentage of crude protein and crude cellulose recorded growth in the second year of experience, except that the increase of the percentage of crude protein was higher than the percentage increase in crude cellulose. The chemical composition of the forage was influenced by both kinds of fertilizers and used rates.

Key words: quality, forage, Agrostis capillaris L., Festuca rubra L., fertilization


INFLUENŢA FERTILIZĂRII ASUPRA CALITĂŢII FURAJULUI PE O PAJIŞTE PERMANENTĂ DE AGROSTIS CAPILLARIS L. – FESTUCA RUBRA L.

B.V. Avarvarei, Elena-Liliana Chelariu

Rezumat
Mărirea potenţialului productiv al pajiştilor permanente şi îmbunătăţirea calităţii furajului obţinut reprezintă probleme de mare importanţă, având în vedere asigurarea necesarului de masă verde şi fân pentru hrana animalelor. În acest scop au fost efectuate, în perioada 2006-2008, cercetări pe o pajişte permanentă de Agrostis capillaris L. – Festuca rubra L. urmărindu-se influenţa fertilizării cu îngrăşăminte minerale, gunoi de grajd şi vinassa asupra calităţii furajului obţinut. Experienţele au fost monofactoriale, dispuse după metoda blocurilor randomizate în patru repetiţii, iar fertilizarea s-a făcut cu 15 graduări. În primul an de experienţe (2007) pentru fertilizarea cu îngrăşăminte minerale conţinutul de proteină brută al furajului a crescut de la 8,95% la varianta martor, la 11,52% la N128P72. Referindu-ne la fertilizarea cu gunoi de grajd procentul de proteină brută a fost cuprins între 10,38% (20 t gunoi de grajd) şi 10,47% (30 t gunoi de grajd), în timp ce la administrarea de vinassa pe agrofond de fosfor acesta a crescut de la 11,28% la varianta cu 4 t/ha vinassa+P36 la 12,36% la fertilizarea cu 7 t/ha vinassa+P108. În următorul an de experienţe (2008) conţinutul în proteină brută la variantele fertilizate cu azot a fost mai ridicat comparativ cu anul precedent (10,48% la varianta N64 până la 11,78% la N128P72) aceeaşi tendinţă observîndu-se şi la fertilizarea cu vinassa (11,38% la varianta cu 4 t/ha vinassa+P36 la 12,94% la fertilizarea cu 7 t/ha vinassa+P108). Conţinutul în celuloză brută, la variantele fertilizate cu îngrăşăminte minerale, a fost în anul 2007 de 25,48% la varianta martor ajungând la 27,60% la varianta N128P72, în timp ce în anul 2008 a crescut de la 25,92% la varianta martor până la 28,16% la varianta N128P72. Aceeaşi tendinţă de creştere s-a înregistrat şi la fertilizarea cu gunoi de grajd precum şi la aplicare de vinassa în diferite doze. În concluzie atât procentul de proteină brută cât şi cel de celuloză brută au înregistrat creşterii în al doilea an de experienţă, cu menţiunea că valoarea creşterii procentului de proteină brută a fost mai mare faţă de creşterea procentului de celuloză brută. Compoziţia chimică a furajului a fost influenţată de atât de sortimentul de îngrăşăminte precum şi de doza administrată.

Cuvinte cheie: calitate, furaj, Agrostis capillaris L., Festuca rubra L., fertilizare