Irina Ştefana Cibotariu


APPROACHES SPECIFIC TO CHANGES PERFORMED BY THE FISCAL POLICY WITHIN AFTER-COMMUNISM COUNTRIES, MEMBERS OF EU

Irina Ştefana Cibotariu, Anişoara Apetri

Abstract
Considering the current integration on the European unique market, the member states are liable to monitor the size of budgetary balance on current account and the public debt inventory, so that they will be able to comply with the restrictions stipulated in The Treaty of Maastricht (1992) and completed by The Settlement of Economic Steadiness and Growth (1997). The two agreements foresee special mechanisms in coordinating the fiscal and budgetary policies, assuming the drawing up of steadiness programs able to aim towards the re-equilibration on short term, or storing the budgetary overplus on long term. In this way, both the East-European states, currently candidates to Euro area, and the West-European states, before the adhesion to Monetary European Union, have started strategies of fiscal adjustment; these strategies consisted of measures able to ensure the necessary conditions on fulfilling the objectives imposed by means of nominal convergence criteria. In this paper, an analysis was proposed over both the changes carried out by the fiscal policy that was adopted by after-communism countries, members of European Union, and over the challenges created by fiscal policy, in conditions of experiencing results of the current economic crisis. The research method consists of storing, analyzing and comparing the data concerning the fiscal policy tools and the budgetary deficiency over EU member countries, provided by Eurostat database.

Key words: Fiscal Policy, Public Debt, The Governmental Income and Expense


ABORDĂRI PRIVIND SCHIMBĂRILE PRODUSE DE POLITICA FISCALĂ ÎN ŢĂRILE POST-COMUNISTE MEMBRE ALE UE

Irina Ştefana Cibotariu, Anişoara Apetri

Rezumat
În contextul actual, al integrării pe piaţa unică europeană, statele membre sunt obligate să monitorizeze mărimea soldului bugetar şi a stocului de datorie publică, astfel încāt să se încadreze în limitele prevăzute în Tratatul de la Maastricht (1992) şi completate prin Pactul de Stabilitate şi Creştere Economică (1997). Cele două documente prevăd mecanisme speciale de coordonare a politicilor fiscale şi bugetare care presupun întocmirea unor programe de stabilitate ce au ca obiective reechilibrarea, pe termen scurt, sau înregistrarea unui surplus bugetar, pe termen lung. În acest sens, atāt statele est-europene, actuale candidate la zona Euro, cāt şi ţările vest-europene, înainte de a accede la Uniunea Monetară europeană, au demarat strategii de ajustare fiscală care au constat în măsuri menite să asigure condiţiile necesare îndeplinirii obiectivelor impuse prin criteriile de convergenţă nominală. Prin prezenta lucrare ne-am propus să analizăm schimbările produse de politica fiscală adoptată de ţările post-comuniste, membre ale Uniunii Europene, precum şi provocările pe care le oferă aceasta în condiţiile resimţirii efectelor crizei economice actuale. Metoda de cercetare utilizată a constat în culegerea, analiza şi compararea datelor referitoare la instrumentele politicii fiscale şi deficitului bugetar din ţările membre UE, puse la dispoziţie de baza de date Eurostat.

Cuvinte cheie: politică fiscală, datorie publică, venituri şi cheltuieli guvernamentale