B.V. Avarvarei


FERTILIZATION INFLUENCE ON NUTRITIVE AND ENERGETIC VALUE OF THE FODDER OBTAINED ON AN AGROSTIS CAPILLARIS L. – FESTUCA RUBRA L. MEADOW

B.V. Avarvarei, Elena-Liliana Chelariu, R. Rosca

Abstract
To concrete the fodders’ nutritive value was established multiple regression equations in which the independent variables are connected with their content in raw protein, raw cellulose and ash. For hay, the equations that presents the nutritive value of the fodders expressed in milk nutritive units (UNL), meat nutritive units (UNC) and digestible raw protein (PDIN and PDIE) on a kg of dry matter, were calculated after Demarquilly system. The net energy (EN) of the fodders represents the quantity of energy totally used by animals to maintain the vital functions and for synthesis of different husbandry products. In 2008, on a meadow from Iasi area, at control variant were obtained 0.82 UNL/kg DM and 0.78 UNC/kg DM, and at N64 fertilization these values increased to 0.85 respectively 0.82, and at N128 P72 variant the values were 0.85 UNL/kg DM and 0.81 UNC/kg DM. The quantity of digestible protein at one kilo of DM at control variant was of 72 g in the case of digestible protein based on the energy from the quota (PDIE) and 53 g in the case of digestible protein based on the nitrogen from quota (PDIN). At fertilization with nitrogen fertilizers or with nitrogen on a phosphorous agro-fund, protein increased together with the doses increasing from 78 g PDIE and 62 g PDIN at N64 variant, to 81 g PDIE and 70 g PDIN at N128 P72 variant. To calculate the milk quantities, respectively weight increase, it was taken in consideration that for one litre of milk with 4 % fat are necessary 0.7 UNL, and for a kg weight increase, around 8 UNC. At control variant could be obtained 2027 l milk and 169 kg weight increase, and at N64 variant cu the quantities increased to 3813 l milk and 322 kg weight increase. At fertilization with N128 P72 could be obtained 5186 l milk and 432 kg weight increase, and at the variant with 7 t/ha vinassa + P108 the obtained milk quantity, increases at 5876 l, and the weight increase to 497 kg. The fodders’ nutritive value expressed in UNL and UNC increased at the same time with the increasing of the mineral and organic fertilizers doses. Regarding the energetic value it was observed that both milk net energy (ENL) and meat net energy (ENC) recorded increases function of kind and dose of the administrated fertilizers. The number of UNL and UNC recorded at a hectare of permanent meadow was function of the fertilization level. The level of fertilization also, influenced the milk quantities and weight increases.

Key words: nutritive value, energetic value, fodder, fertilization

INFLUENTA FERTLIZARII ASUPRA VALORII NUTRITIVE SI ENERGETICE A FURAJULUI OBTINUT PE O PAJISTE DE AGROSTIS CAPILLARIS L. – FESTUCA RUBRA L.

B.V. Avarvarei, Elena-Liliana Chelariu, R. Rosca

Rezumat
În vederea calcularii valorii nutritive a furajelor s-au elaborat ecuatii de regresie multipla în care variabilele independente sunt legate de continutul acestora în proteina bruta, celuloza bruta si cenusa. Pentru fânuri s-au calculat, dupa sistemul Demarquilly, ecuatii care redau valoarea nutritiva a nutreturilor exprimate în unitati nutritive lapte (UNL), unitati nutritive carne (UNC) si în proteina bruta digestibila (PDIN si PDIE) pe kg substanta uscata. Energia neta (EN) a nutreturilor reprezinta cantitatea de energie utilizata integral de animale pentru mentinerea functiilor vitale si pentru sinteza diferitelor produse zootehnice. În anul 2008, pe pajistile de Agrostis capillaris L – Festuca rubra L din zona Iasi, la varianta martor s-au realizat 0,82 UNL/kg SU si 0,78 UNC/kg SU, la fertilizarea cu N64 kg/ha aceste valori au crescut la 0,85 si respectiv 0,82, iar la varianta cu N128P72 valorile au fost de 0,85 UNL/kg SU si 0,81 UNC/kg SU. Cantitatea de proteina digestibila la un kg SU la varianta martor a fost de 72 g în cazul proteinei digestibile pe baza de energie din ratie (PDIE) si 53 g în cazul proteinei digestibile pe baza azotului din ratie (PDIN). La fertilizarea cu îngrasaminte cu azot sau cu azot pe agrofond cu fosfor, proteina a crescut odata cu marirea dozelor de la 78 g PDIE si 62 g PDIN la varianta cu N64, la 81 g PDIE si 70 g PDIN la N128P72. Pentru calcularea cantitatilor de lapte, respectiv a sporului în greutate, s-a considerat ca pentru un litru lapte cu 4 % grasime sunt necesare 0,7 UNL, iar pentru un kg spor în greutate, aproximativ 8 UNC. La varianta martor se pot realiza 2027 l lapte si 169 kg spor în greutate, iar la varianta cu N64 cantitatile au crescut la 3831 l lapte si 322 kg spor în greutate. La fertilizarea cu N128P72 se pot realiza 5186 l lapte si 432 kg spor în greutate, iar la varianta cu 7 t/ha vinassa + P108 cantitatea de lapte ce se poate realiza, creste la 5879 l lapte, iar sporul în greutate la 497 kg/ha. Valoarea nutritiva a furajului exprimata în UNL si UNC a crescut odata cu marirea dozelor de îngrasaminte minerale si organice administrate. Referitor la valoarea energetica se constata ca atât energia neta lapte (ENL) cât si energia neta carne (ENC) au înregistrat cresteri în functie de sortimentul si doza de îngrasaminte administrate. Numarul de UNL si UNC înregistrat pe hectar pajiste permanenta, a fost în functie de nivelul de fertilizare. Cantitatile de lapte si sporurile în greutate au fost, de asemenea influentate de nivelul de fertilizare.

Cuvinte cheie: valoare nutritiva, valoare energetica, furaj, fertilizare