EVALUATION OF POTENTIAL YEAST AND FUNGI TO IMPROVE QUALITY OF COFFEE PULP AS FEED SOURCES FOR ANIMAL

Novi Mayasari

Abstract
    This study evaluated the potential yeast and fungi to enhance quality of fermentation coffee pulp as a fiber source in diet of livestock. There were different yeast and fungi has been used on fermentation coffee pulp such as Aspergillus niger, Trichoderma viride, Rhizopus oryzae, Pleoratus ostreatus, and Saccaromyces cerevisiae. It is known from several existing data that the treatment of the fermentation will influence the quality of fermentation. Different doses, single or multi culture of fungi and duration of fermentations affected the quality of coffee pulp fermentation. Type of coffee such as Arabica and Robusta coffee also affected fiber fraction of fermentation coffee pulp. The results showed that there were variation on fiber fraction such as lignin, cellulose, hemicellulose and tannin with different treatment of yeast or fungi fermentation. However, the variance of those fiber fraction seems similar after fermentation processes. Lignin and tannin were decreased by the fermentation. Meanwhile, hemicellulose and cellulose were increased after fermentation. Other benefits of fungi or yeast fermentation of coffee pulp increased protein content and reduced caffeine levels. Moreover, the supplementation of fermentation of coffee pulp did not give any negative effect on rumen pH, volatile fatty acid, NH3, and digestibility. In conclusion, the yeast and fungi had big advantages to improve the quality of coffee pulp waste especially on fiber and protein content in the diet of animals.

EVALUAREA POTENŢIALULUI DROJDIILOR ŞI A UNOR FUNGI PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA UTILIZĂRII MEZOCARPULUI BOABELOR DE CAFEA CA SURSĂ FURAJERĂ

Novi Mayasari

Rezumat
    Acest studio a evaluat potenţialul drojdiilor şi a unor fungi de a îmbunătăţi procesele fermentative ale mezocarpului boabelor de cafea, pentru a fi utilizate ca sursă de fibre valoroase în hrana bovinelor. S-au utilizat câteva specii de fungi şi drojdii: Aspergillus niger, Trichoderma viride, Rhizopus oryzae, Pleoratus ostreatus şi Saccaromyces cerevisiae. Din alte studii, se cunoaşte că modificări ale parametrilor de fermentaţie, precum diferitele doze de microorganisme, utilizarea uneia sau a mai multor specii sau durata fermentării vor conduce la rezultate diferite calitativ. Specia de cafea (Arabica sau Robusta) influenţează, de asemenea, fermentaţia fracţiei celulozice din mezocarpul boabelor. Rezultatele au indicat variaţii ale ligninei, celulozei, hemicelulozei şi taninilor în urma tratamentelor cu drojdie şi cu fungi. Aceste componente ale celulozei brute au variat după aplicarea fermentării, prin descreşterea ligninei şi a taninilor şi prin creşterea proporţiei hemicelulozei şi celulozei. Alt efect benefic al fermentării prin utilizarea drojdiei şi a fungilor este o creştere a concentraţiei conţinutului proteic şi a scăderii celui cafeinic. Mai mult, utilizarea mezocarpului tratat prin fermentarea experimentală nu a exercitat efecte negative asupra pH-ului ruminal, a producţiei de acizi graşi volatili, a celei de amoniac şi a digestibilităţii. În concluzie, drojdia şi fungii au efecte benefice în fermentarea subproduselor din categoria mezocarpului boabelor de cafea, mai ales asupra nivelului de fibre utile şi de proteină, atunci când acestea se utilizează în hrana animalelor.

Cuvinte cheie: drojdie, fungi, mezocarp boabe cafea, fracţii celulozice, fermentaţie