Anis Selvie

Licenţa Creative Commons
Acest articol este pus la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire 4.0 Internaţional


COMPLETE DRIED RATION FOR RUMINANT BASED ON PENNISETUM PURPUREUM CV. MOTT ENRICHED PHYTO-PROTEINOF TREE LEGUMES LEAF

S.D. Anis, M.M. Telleng, M. Najoan, P.O.V. Waleleng, S. Dalie

Abstract
    Indonesia is one of the among five countries with big human population in the world, still import red meat to meet demand of this meat in country, since the price of this commodity is higher than those import. This expensive product due to the fattening cattle in country use concentrate as animal feed rather than forages as practice in other country such as Australia. The problem is supply of forages is insufficient due to limitation of space for forage production. Especially during dry season, the forages almost disappears and farmer face on shortage supply of forage followed decrease beef production. Contrary forages available abundantly during rainy season both grasses and herbaceous and tree legume leaves. The major objectives of this research is to create a complete ration based on material available locally. The aims of this present research was to study the effects of enriched protein of tree legume leaf on complete dry ration based on tropical grass Pennisetum purpureum cv. Mott. The experiment was conducted at Laboratory of Forage Science Faculty of Animal Science, University of Sam Ratulangi Manado. The plant material used, consists of tree legumes leafs of Gliricidia sepium, Leucaena leucocephala and Indigofera zollineriana in this study were taken from the field experimental station in collaboration with Regional Board of Agricultural Assessment Technology in North Sulawesi Province. All plants has been trimming to get homogeny re-growth where Pennisetum purpureum cv. Mott was harvest at the age of 45 days re-growth and all tree legumes were harvest at the age of 60 days re-growth. P. purpurem cv. Mott was defoliated at first node from the soil surface (approximately 10 cm above ground). Sample of P. purpurem comprised five plants in two places in each plot so there were 10 plants as sample in each plot. All tree legumes were defoliated at 1 meter from the soil surface. Fresh samples were then dried at 600C or about 48 h to determine the dry weight. Complete rations in this research were dried chopped P. purpureum (PP), dried ground leaf of tree legume of G. sepium (GS), L. leucocephala (LL) and I. zolingeriana (IZ), and concentrate (Crt) consists of rice bran, ground yellow corn, tapioca powder, salt and mineral mix. The treatments were: T-0 = P. purpureum (control); T-1 = PP + GS+Crt; T-2 = PP + LL + Crt; T-3 = PP + IZ + Crt. All ingredient in each treatment were mixed homogenically, formed a block of 10 cm x 20 cm x 5 cm and dried under sun light. Treatments were arranged on Completely Randomized Design, with 5 replications. Twenty male goats with average body weight ± 15 Kg has been used. Variables measured were quality of complete rations, feed intake and total digestible nutrient. Total digestible collection methods have been applied to determine the apparent digestible coefficient of dry matter, crude protein, crude fiber, ether extract and nitrogen free extract. This trial has been done in two period of time, where 7 days of preliminary periods as adaptation to the new ration, and 5 days as feces and intake data collecting. Total ration offered and refused was measured each day during collecting periods, and drinking water for animal was available freely. For control ecto and endo parasite animal has received injection of doramicine prescribe by veterinarian. Sample of test rations has been taken two days at the end of preliminary periods and five days during collecting data. Sample of feces was first dried under sun light and then oven drying at 600C for 48 hours. The samples were analyzed for dry matter, crude protein, crude fiber and ash according to the standard procedure of Association of Official Analytical Chemists. Data were then statistically analyzed by using analysis of variance (ANOVA) by means of MINITAB (Version 16). Honestly Significance Difference (HSD) was applied to determine the difference among treatments. Differences were considered at P<0.05. The results of this research showed that treatment T-3 with I. zolingeriana (IZ) as source of phyto-protein in complete rations has the best results on all variables measured. It could be concluded that leaves of this tree legumeis prospective to support application of technology complete ration based on local resources to resolve the problem of shortages of feeds supply to ruminant in tropic region.

Key words: dry ration, ruminant, pennisetum, enriched, legume


RAŢIE COMPLET USCATĂ PENTRU RUMEGĂTOARE BAZATĂ PE PENNISETUM PURPUREUM CV. MOTT ÎMBOGĂŢITĂ CU FITO-PROTEINĂ PROVENITĂ DIN FRUNZELE ARBORILOR CARE PRODUC PĂSTĂI

S.D. Anis, M.M. Telleng, M. Najoan, P.O.V. Waleleng, S. Dalie

Rezumat
   Indonezia este una dintre cele mai populate cinci ţări din lume, şi care încă importă carne roşie pentru a satisface cerinţele pentru acest tip de carne, deoarece preţul produselor importate este mai scăzut decât a celor autohtone. Acest produs este scump deoarece pentru îngrăşarea animalelor în Indonezia se folosesc concentrate pentru hrănirea animalelor în detrimental furajelor aşa după cum se practică în alte ţări ca de exemplu Australia. Problema unei insuficiente producţii de furaje se datorează spaţiului limitat pentru obţinerea acestora. În special în timpul sezonului uscat, furajele aproape că dispar şi fermierii se confruntă cu o lipsă a acestora fapt reflectat şi în producţia obţinută de carne. În schimb furajele sunt din abundenţă în timpul sezonului ploios atât sub formă de iarbă şi plante erbacee cât şi sub forma frunzelor copacilor care produc păstăi. Obiectivul major al acestei cercetări este acela de a creea o raţie completă bazată pe materiile prime disponibile local. Scopul acestei cercetări a fost de a studia efectele îmbogăţirii cu proteină provenită din frunzele arborilor care produc păstăi a unei raţii complet uscată bazată pe iarba tropicală Pennisetum purpureum cv. Mott. Experienţele au avut loc în cadrul Laboratorului de ştiinţa furajelor, Facultatea de Zootehnie, Universitatea Sam Ratulangi Manado. Materialul vegetal folosit în cadrul acestui studiu a provenit din frunzele unor arbori care produc păstăi: Gliricidia sepium, Leucaena leucocephala şi Indigofera zollineriana care se regăsesc în câmpurile staţiunii didactice. Cercetările s-au efectuat în colaborare cu Consiliul Regional pentru Evaluarea Tehnologiei Agricole din provincia Sulawesi de Nord. Toate plantele au fost tunse pentru a permite o regenerare uniformă, Pennisetum purpureum cv. Mott a fost recoltată la vârsta de 45 de zile de la începerea regenerării iar frunzele din arborii producători de păstăi după 60 de zile de la debutul regenerării. P. purpurem cv. Mott a fost defoliată la primul nod de la suprafaţa solului (aproximativ 10 cm deasupra solului). Probele de P. purpurem au fost recoltate în număr de câte cinci plante din câte două zone ale solei deci au fost câte 10 plante ca şi probe din fiecare solă. Toţi arborii care product păstăi au fost defoliaţi la 1 metru deasupra solului. Probele proaspete au fost uscate la 600C pentru 48 de ore în vederea determinării masei uscate. Raţiile complete studiate în această lucrare au fost uscate mărunţite şi au avut în componenţă P. purpureum (PP), frunze uscate ale arborilor producători de păstai G. sepium (GS), L. leucocephala (LL) şi I. zolingeriana (IZ), precum şi concentrate (Crt) alcătuite din tărâţe de orey, făină de porumb galben, pulbere de tapioca, sare şi amestec mineral. Variantele experimentale au fost următoarele: T-0 = P. purpureum (martor); T-1 = PP + GS+Crt; T-2 = PP + LL + Crt; T-3 = PP + IZ + Crt. Toate ingredientele au fost amestecate omogen, formând un bloc de 10 cm x 20 cm x 5 cm şi uscat sub acţiunea razelor solare. Experimentele au fost dispuse după metoda Completely Randomized Design, cu 5 replicaţii. Au fost utilizaţi 20 de ţapi cu o greutate corporală de ± 15 Kg. Variabilele măsurate au fost calitatea raţiei complete, consumul de furaje şi nutrienţii digestibili total. Metoda digestibilităţii totale a fost aplicată pentru determinarea coeficientului digestibilităţii aparente a substanţei uscate, proteinei brute, celulozei brute, extractului eter şi azotul liber. Aceste încercări s-au realizat în două perioade de timp, în care primele 7 zile au fost de acomodare cu nouă dietă şi în următoarele 5 zile s-au înregistrat datele cu privire la consum şi dejecţii. S-a cântărit de asemenea în fiecare zi cantitatea de hrană oferită precum şi cea neconsumată iar apa a fost la discreţia animalelor. Pentru controlul ecto şi endo paraziţilor animalele au fost injectate cu doramicină prescrisă de medicul veterinar. Probe din raţiile test au fost prelevate două zile la finalul perioadei de acomodare şi timp de cinci zile pe durata colectării datelor. Probele de dejecţie au fost mai întâi uscate la soare şi apoi în etuvă la 600C pentru 48 de ore. Probele au fost analizat pentru substanţa uscată, proteina brută, celuloza brută, cenuşă în conformitate cu procedurile standard descries de Association of Official Analytical Chemists. Datele au fost interpretate statistic folosind analiza varianţei (ANOVA) prin intermediul MINITAB (Version 16). Honestly Significance Difference (HSD) a fost aplicată pentru determinarea diferenţelor dintre variante. Diferenţele s-au considerat la P<0,05. Rezultatele acestei cercetări arată că varianta T-3 cu I. zolingeriana (IZ) ca şi sursă de fito-proteină în raţia completă a avut cele mai bune rezultate în cazul tuturor parametrilor analizaţi. Se poate concluziona că frunzele acestor arbori care produc păstăi sunt de natură a susţine aplicarea unei tehnologii pentru o raţie completă bazată pe resurse locale în vederea rezolvării deficitului de hrană pentru rumegătoare în regiunile tropicale.

Cuvinte cheie: raţie uscată, rumegătoare, pennisetum, îmbogăţit, legume