R.M. Radu-Rusu


STUDY ON CERTAIN FRESHNESS AND HYGIENE PARAMETERS OF EDIBLE MILK MARKETED BY SMALL SIZE FARMERS IN IASI CITY

R.M. Radu-Rusu, M.G. Usturoi, I. Vacaru-Opriş, A. Usturoi, C.L. Cojocariu, Nadia Aioanei, Cristina Gabriela Radu-Rusu

Abstract
Buying animal originated food from the small farmers within the metropolitan surroundings is a frequent behavioural pattern occurring in urban area of Romania. The situation is tributary either to certain prejudices related to the quality of the food issued from large farms or processors, usually strengthened by bad intentioned or not well informed mass-media opinions, either by the increased interests of consumers for the food sensorial features (savour, flavour, colour etc.). On the contrary, less consumers are interested in real nutritional facts or in the safety of the food bought from non trustable producers. Such a situation occurs for the whole fresh milk. This study aimed to assess the freshness and hygienic status of the milk sold in Iaşi city (apart from the markets having veterinary inspections). Laboratory analyses were performed to measure milk free acidity (Thörner method) and ionic concentration (bromothymol and alysarin methods) while reductase assay (methyl blue and resazurine methods) indicated data on its microbial payload. Out of 60 samples from de 12 different producers, 31% were found above the normal acidity (15-19°T, 6.4-6.6 pH). Hygienically, 78% of the samples were found within quality class I (good, < 500000 germs/ml), 19% within class II (satisfactory, 500000-4000000 germs/ml) and 3% within class III (bad, 4000000-20000000 germs/ml), suggesting thus misconducts in following good hygiene practice in milking, packaging, transportation and storage or even udder health problems. The results revealed, once again, the lack of responsibility of certain people producing and reselling animal originated, perishable food. Finally, we should ask: hence the consumer decides to buy food from small producers, why they endanger their and theirs families' health, for the sake of a minimal advantage on the paid amount, when they could orientate toward the veterinary surveyed markets? The situation imposes the organizing of certain activities and public debates, in order to educate the consumers to be able to choose well informed and fully responsible on the food quality and safety.

Key words: whole cow milk, small farmers, freshness, hygiene, food safety


STUDIU ASUPRA UNOR PARAMETRI DE PROSPEŢIME ŞI IGIENĂ AI LAPTELUI DE CONSUM COMERCIALIZAT DE MICII PRODUCĂTORI ÎN MUNICIPIUL IAŞI

R.M. Radu-Rusu, M.G. Usturoi, I. Vacaru-Opriş, A. Usturoi, C.L. Cojocariu, Nadia Aioanei, Cristina Gabriela Radu-Rusu

Rezumat
Achiziţia de alimente de origine animală de la micii producători din zona metropolitană este un tipar comportamental frecvent al consumatorilor din mediul urban al României. Situaţia se datorează fie unor prejudecăţi faţă de calitatea alimentelor provenite din marile ferme sau de la marii procesatori, accentuate de regulă prin manipulări mediatice rău intenţionate sau neinformate, fie printr-un interes crescut pentru calitatea senzorială a alimentelor (savoare, aromă, culoare etc.). Dimpotrivă, puţini cumpărători se interesează de calitatea nutriţională reală şi mai ales de siguranţa alimentelor achiziţionate de la producători care nu prezintă niciun fel de garanţie. Este şi cazul laptelui de vacă de consum. În studiul de faţă s-a urmărit aprecierea stării de prospeţime şi de igienă a laptelui comercializat liber în mun. Iaşi (în afara pieţelor agro-alimentare verificate sanitar-veterinar). Prin analize de laborator s-au determinat aciditatea (metoda Thörner) şi tăria ionică a laptelui (metodele cu albastru de bromtimol şi alizarină) iar proba reductazei (metodele cu albastru de metilen şi resazurină) a conferit indicii privind încărcătura microbiană a laptelui. Din 60 de probe de lapte integral analizate de la 12 producători diferiţi, s-au depistat 31% eşantioane care au avut aciditatea peste intervalul normal (15-19°T, cca. 6,4-6,6 pH). Din punct de vedere igienic, 78% din probe s-au încadrat în clasa I de calitate (bună, < 500000 germeni/ml), 19% în clasa II de calitate (satisfăcătoare, 500000-4000000 germeni/ml) şi 3% în clasa III de calitate (proastă, 4000000-20000000 germeni/ml), sugerând abateri de la respectarea bunelor practici de igienă la mulsul, ambalarea, transportul şi păstrarea laptelui sau chiar probleme de sănătate ale ugerului. Rezultatele subliniază, încă o dată, lipsa de responsabilitate a unor producători şi comercianţi de produse alimentare de origine animală, perisabile. In final, ne punem întrebarea: din moment ce consumatorul decide să cumpere alimente de la micii fermieri, de ce-şi pun în pericol sănătatea lor şi a familiilor de dragul unui minim avantaj privind preţul de achiziţie, când ar putea să se orienteze pe piaţa controlată sanitar-veterinar? Situaţia observată impune organizarea unor activităţi şi dezbateri publice pentru educarea consumatorilor în vederea efectuării unor alegeri informate şi responsabile în ceea ce priveşte calitatea şi siguranţa alimentelor.

Cuvinte cheie: lapte de vacă integral, mici producători, prospeţime, igienă, siguranţă alimentară